5.2. Excelența în actul educațional

Excelența în actul educațional nu este o destinație în sine sau un punct terminus, ci un drum și un mod de a înțelege și de a căuta performanța. Fiecare pas înainte făcut pe drumul către excelență este un element de progres și în egală măsură o piatră de temelie pe care putem clădi mai departe. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași nu a început și nu se va termina cu noi, cei care alcătuim astăzi corpul ei academic – 144 de ani de istorie sunt dovada vie a acestui adevăr. Dar, în ciuda vremelniciei noastre, consider că avem obligația de a face, umăr la umăr, toți pașii pe care suntem capabili să-i facem pe drumul către excelență. Acest efort comun este, până la urmă, parte din ceea ce înseamnă spiritul academic, indiferent de secolul în care ne-am afla.

Descriu mai jos câțiva din pașii pe care vă propun să-i facem împreună pe drumul către excelență. Ei nu ne vor duce la destinație, ci doar mai aproape de ea, pe măsura puterilor, hărniciei și viziunii noastre.

5.2.1. Din perspectiva procesului didactic și a metodelor didactice:
  • Formarea și dezvoltarea unui corp academic de elită, conectat la viața academică și științifică internațională, capabil de adaptare la provocările actuale ale învățământului medico-farmaceutic;
  • Adaptarea modalităților de predare și de evaluare a cunoștințelor la standardele inovative actuale ale învățământului medico-farmaceutic, adoptate de școlile medicale performante;
  • Centrarea predării pe obținerea de competențe și abilități;
  • Redimensionarea rolului și locului informației teoretice; promovarea învățământului practic, a celui cu aplicabilitate clinică;
  • Crearea unei relații profesionale personalizate între cadrul didactic și student;
  • Continuarea compatibilizării sistemului de învățământ medical și farmaceutic cu standardele europene;
  • Adaptarea curriculumului după un sistem de învățământ integrativ liniar; Reforma curriculară, cu sprijinul unei universități internaționale de prestigiu (ex. Universitatea Leeds din Marea Britanie, Universitatea Semmelweis din Ungaria etc.);
  • Optimizarea organizării învățământului la disciplinele fundamentale și de specialitate;
  • Evaluarea programelor analitice, pornind de la definirea obiectivelor didactice specifice fiecărei discipline și continuând cu revizuirea programelor analitice, definirea competențelor și abilităților;
  • Adaptarea programelor analitice cu cele ale facultăților cu care există relații sau perspective de colaborare pentru facilitarea mobilităților;
  • Extinderea propunerilor de teme inovatoare și a formelor de realizare a cursurilor de formare medicală continuă organizate de Universitate, acordând prioritate dezvoltării componentelor practice din curriculum;
  • Implementarea în procesul de învățământ a datelor și informațiilor, având drept criteriu principiul medicinei bazate pe dovezi și optimizarea învățământului conform Metodologiei cercetării și documentării științifice medicale;
  • Intensificarea schimbului de studenți cu facultățile din țară prin reluarea Programului de mobilități interne tip Erasmus;
  • Editarea cu prioritate a cursurilor și manualelor pentru lucrări practice la obiectele la care dotarea bibliotecii este deficitară (dezvoltarea colecției „Note de curs/ Note de stagiu” prin Editura „Gr. T. Popa” în limbile română, franceză și engleză);
  • Achiziționarea de către Biblioteca Universității a unor manuale și tratate de circulație internațională;
  • Perfecționarea sistemului de credite transferabile și bună funcționare a structurii CRID a Universității;
  • Redefinirea ofertei de cursuri opționale și facultative;
  • Adaptarea permanentă a nivelului de dotare cu aparatură didactică;
  • Adaptarea examenului de licență la standardele naționale și europene;
  • Continuarea schimburilor de studenți în cadrul programelor ERASMUS și prin alte forme, prin convenții de reciprocitate;
  • Încheierea acțiunii de compatibilizare a învățământului cu nivelul european pentru specializările la care acest proces nu s-a finalizat (Asistență Medicală Generală, Nutriție și dietetică, Kinetoterapie și Recuperare medicală);
  • Stimularea cadrelor didactice pentru a participa activ la acțiunile organizațiilor studențești (ex: Congressis), precum și la acțiunile de voluntariat care sunt inițiate de studenți;
  • Dezvoltarea Centrului „I.I. Mironescu”, care are ca scop asigurarea unei zone deschise unde fiecare cultură, religie, tradiție să se facă cunoscută prin studenții săi, să genereze cunoaștere, respect și toleranță – valori indispensabile unei instituții de învățământ superior care găzduiește un număr atât de mare de naționalități;
  • Dezvoltarea metodelor de învățământ formativ și a sistemului de examinare cu caracter formativ, care să predomine în raport cu învățământul informativ.
5.2.2. Din perspectiva procesului de admitere a studenților și adaptării cifrei de școlarizare:
  • Absorbția locurilor de la specializările la care s-a sistat activitatea spre cele eficiente (Medicina pentru seriile în limba engleză și franceză, Asistență Medicală Generală, Medicina dentară în limba engleză și franceză);
  • Îmbunătățirea ofertei publicitare de atragere a candidaților și accesul neîngrădit al acestora la informație;
  • Îmbunătățirea raportului dintre numărul de studenți bursieri și nebursieri, precum și a proporției dintre numărul de studenți bursieri și numărul total de studenți;
  • Menținerea sistemului de realocare anuală a locurilor bugetate, în funcție de rezultatele mediilor obținute în anul universitar anterior (ierarhizarea anuală);
  • Identificarea unor modalități de stimulare și atragere a studenților în activitatea de cercetare științifică (includerea în cercetări comune studenți / cadre didactice, cercuri științifice);
  • Acțiuni de creștere a vizibilității internaționale prin atragerea unui număr cât mai mare de aplicanți pentru programele de studiu în limba franceză și engleză și introducerea unui proces de selecție al acestora similar cu concursul de admitere practicat pentru aplicanții români;
  • Informarea potențialilor candidați din străinătate, precum și a Ambasadelor sau Consulatelor respectivelor țări, cu privire la metodologia și procedurile de admitere, prin anunțuri pe pagina web a Universității, dar și direct prin contactele frecvente ale structurilor de management universitar cu aceste structuri de reprezentare a țărilor din care provin candidații;
  • Semnalarea de către structurile de management ale facultăților a cazurilor de inadaptare la cerințele învățământului superior.
5.2.3. Din perspectiva studenților:
  • Adaptarea direcțiilor de formare în cadrul învățământului de licență în funcție de opțiunile și dezideratele potențialilor candidați, dar și în strânsă corelație cu cerințele de pe piața muncii;
  • Formarea superioară calitativă în variate specialități de licență din domeniile medical, farmaceutic și biomedical;
  • Selecția corectă și riguroasă a candidaților, printr-un proces de admitere care să conducă la admiterea candidaților performanți, atât la specializările în limba română, cât și la cele în limbile franceză și engleză;
  • Formarea superioară calitativă a tinerilor în specialitățile de licență în acord cu exigențele impuse la nivel național și internațional prin:
    • actualizarea permanentă a curriculumului;
    • continuarea și optimizarea aplicării sistemului de credite transferabile pentru asigurarea unei strategii dinamice a mobilităților;
    • orientarea mobilităților către țările anglofone, zonă mai puțin acoperită până la acest moment în raport cu cererile venite din partea studenților;
    • introducerea de noi competențe și abilități în exigențele de formare;
    • creșterea capacității de studiu prin tehnici moderne de predare-învățare;
    • creșterea calității procesului de predare-învățare prin utilizarea la maximum a capacității Platformei e-Learning și prin accesibilitatea la bazele de date bibliografice;
    • reducerea timpului petrecut în universitate de către student pentru activități teoretice prin optimizarea orarului și acordarea unui timp mai mare studiului individual;
    • acordarea importanței meritate formării practice prin metodele tradiționale, dar și prin cele moderne, cum sunt metodele bazate pe simulare în Centrul de Simulare al UMF Iași;
    • optimizarea sistemului de evaluare a cunoștințelor și abilităților prin punerea accentului pe metodele de evaluare formative și într-o măsură mai redusă a celor cantitative;
  • Oferte de tutorat/mentorat pentru pregătirea suplimentară a studenților sau rezidenților, inclusiv în vederea promovării unor examene sau concursuri naționale sau internaționale, cum sunt cele de rezidențiat sau pentru obținerea unei specialități recunoscute la nivel internațional;
  • Solicitarea conlucrării cu Ambasadele și Consulatele din țările cu un număr semnificativ de studenți înscriși la facultățile din cadrul Universității, în vederea facilitării unui studiu privind inserția profesională a absolvenților în țările de origine.
5.2.4. Din perspectiva medicilor rezidenți:
  • Implicarea în conceperea unui curriculum flexibil pentru învățământul de rezidențiat din unitățile medicale;
  • Promovarea noțiunii de implicare totală a celor șase UMF-uri (Alianța G6-UMF) în învățământul de rezidențiat: concurs, pregătire, examen de obținere a titlului de medic / medic stomatolog / farmacist / specialist;
  • Completarea pregătirii teoretice cu o semnificativă componentă practică, prin dobândirea de competențe și abilități suplimentare specifice acestui ciclu de formare, inclusiv în cadrul Centrului de Simulare, conceput ca o platformă performantă de pregătire atât pentru studenți, cât și pentru rezidenți;
  • Utilizarea de metode noi de evaluare a cunoștințelor care să permită aprecierea corectă a gradului de performanță în dobândirea competențelor specifice.
5.2.5. Din perspectiva masteranzilor:
  • Realizarea de oferte curriculare moderne și bazate pe interdisciplinaritate la nivel de masterat, satisfăcând astfel dorința de completare a competențelor dobândite în timpul învățământului de licență, în concordanță cu cerințele de pe piața muncii sau în vederea completării studiilor conform sistemului LMD;
  • Dezvoltarea învățământului de masterat pentru continuarea pregătirii absolvenților ciclului de licență de 240, respectiv 180 de credite;
  • Favorizarea sistemului de credite transferabile ca mijloc de asigurare a flexibilității pregătirii.
5.2.6. Din perspectiva IOSUD UMF „Grigore T. Popa” Iaşi:

În calitate de IOSUD, UMF Iaşi organizează şi desfășoară, prin intermediul Şcolii Doctorale, doctorat de tip ştiinţific. Acest tip de doctorat asigură formarea unei resurse umane cu potenţial în cercetare, dezvoltare şi inovare, care poate accede în învăţământul superior medical şi produce rezultate cu relevanţă științifică în domeniul biomedical (Medicină, Medicină Dentară, Farmacie).

În anul 2021, IOSUD UMF Iași, precum și Domeniile de studii universitare de Doctorat incluse în Școala Doctorală au fost evaluate de Aracis, iar prin Hotărârea Consiliului Aracis nr 125/16.12.2021 se acordă calificativul „Menținerea acreditării”.

În perioada 2020 – 2024, Școala Doctorală a IOSUD UMF Iași a desfășurat o activitate intensă și pe multiple planuri cu scopul declarat de a asigura cadrul organizatoric pentru realizarea unui doctorat la standarde internaţionale. Printr-o politică activă de concentrare a resurselor performante, umane şi materiale, s-a urmărit în principal ridicarea calității științifice a cercetării doctoranzilor precum și creșterea și diseminarea rezultatelor cercetării, concomitent cu sporirea numărului de conducători de doctorat, prin obținerea abilitării.

Creșterea numărului de doctoranzi a constituit un deziderat și o preocupare permanentă în această perioadă care, în cifre, se obiectivează prin sporirea prezenței acestora în Școala Doctorală, de la 443 doctoranzi în 2020, la 588 în 2024. Această realizare a fost susținută și de creșterea ofertei, an de an, de granturi doctorale, de la 91 în 2020, la 123 în 2023. De un interes deosebit printre candidați se numără granturile doctorale bugetate. Bunele performanțe ale cercetării doctorale s-au transpus și în numărul de locuri bugetate acordate Universității noastre de Ministerul Educației, de la 60 în 2020, la 95 în 2023. În mod constant și cu o dinamică susținută a crescut numărul de teze de doctorat finalizate și validate de comisiile CNATDCU, de la 41 în 2020, la 63 în 2023.

În cercetarea doctorală alături de infrastructura de cercetare, mediul de cercetare, conexiunile şi vizibilitatea internațională, conexiunile cu mediul socioeconomic, resursa umană reprezintă poate cel mai dinamic şi în acelaşi timp cel mai sensibil pilon al dezvoltării unei şcoli doctorale. Echipa conducător de doctorat – doctorand dezvoltă o relaţie profesională specială care are ca scop comunicarea permanentă, stimularea gândirii creatoare, a inovației, obținerea unor rezultate științifice deosebite, deoarece stagiul de doctorantură reprezintă startul profesional pentru fiecare cercetător. Excelența în cercetare se obține prin performanță științifică utilizând resurse adecvate.

Perioada 2020-2024 s-a caracterizat și prin continuarea eforturilor de susținere a cadrelor didactice titulare în obținerea atestatului de abilitare. În acest mod a crescut oferta specializărilor în care se pot desfășura cercetări doctorale, dar și numărul conducătorilor de doctorat care activează în Școala Doctorală – 59 de noi conducători de doctorat, care au susținut teza de abilitare în această perioadă au ales să se alăture corpului academic. În acest moment, Școala Doctorală cuprinde 139 de mentori prin atragerea de noi conducători de doctorat, concomitent cu o serie de retrageri ale seniorilor, față de 109 conducători de doctorat în 2020.

O constantă a activității a constituit-o continuarea eforturilor în vederea încheierii acordurilor de colaborare pentru realizarea tezelor de doctorat în cotutelă, precum și susținerea acordurilor bilaterale în vederea diversificării domeniilor în care se organizează studii de doctorat. Cu o creștere anuală constantă a acestor acorduri, în 2023 se derulează 16 teze de doctorat în cotutelă cu universități naționale și internaționale de prestigiu (Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania; Centrul de Medicină Translațională al Universității Semmelweis din Budapesta, Ungaria; Universitatea Tehnică din Dresda, Germania; Universitatea din Kragujevac, Serbia; UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș; Universitatea „Al. I. Cuza din Iași”; Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași; Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași etc.).

Productivitatea științifică este în strânsă legătură cu infrastructura de cercetare la care doctorandul are acces. Alături de utilizarea eficientă a infrastructurii existente în Universitate, acordurile de colaborare științifică pot reprezenta o oportunitate pentru doctoranzi de a utiliza în cercetarea doctorală infrastructura partenerilor. Pentru sprijinirea mobilităților internaționale, cu ajutorul Biroului Erasmus       s-au desfășurat o serie de selecții la care au participat doctoranzi ce au beneficiat de suport financiar Erasmus pentru stagii de cercetare și documentare.

Concomitent, conducătorii de doctorat din cadrul Şcolii Doctorale au desfășurat activitate de mentorat pentru o serie de doctoranzi şi cercetători postdoc care au fost bursieri AUF și care au desfășurat stagii de cercetare în Universitatea noastră. În perioada 2020 – 2023, anual cel puțin câte 2 bursieri AUF au beneficiat de infrastructura de cercetare a Universității, s-au realizat noi conexiuni în cercetarea doctorală și s-au publicat articole realizate în colaborare.

Creșterea impactului internațional al rezultatelor cercetării științifice, prin sprijinirea doctoranzilor în procesul valorificării rezultatelor cercetării, a reprezentat de asemenea un punct important al activității. Prin alocarea de fonduri destinate special susținerii taxelor de publicare, doctoranzii au reușit să acceseze reviste ISI din fluxul principal de publicații, cu precădere din quartilele Q1, Q2, fiind finanțate în acest mod 102 articole ale doctoranzilor.

Identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, la nivelul IOSUD UMF Iaşi care să favorizeze dezvoltarea resurselor materiale necesare derulării studiilor doctorale și postdoctorale reprezintă o altă preocupare constantă.

Capacitatea de a atrage fonduri suplimentare pentru cercetare de către conducătorii de doctorat a fost certificată în perioada 2020 – 2024 printr-un total de 104 proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, cu finanțare națională, internațională sau din fondurile Universității. În echipele tuturor proiectelor se regăsesc doctoranzi ai Școlii Doctorale alături de un număr important de cercetători postdoctoranzi.

Pentru sprijinirea activității de cercetare a doctoranzilor și postdoctoranzilor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a depus si câștigat proiectul „Net4SCIENCE: Reţea de cercetare doctorală și postdoctorală aplicativă în domeniile de specializare inteligentă Sănătate și Bioeconomie”, cod proiect POCU/993/6/1/154722) cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 6: Educație si competențe. În proiect au fost înrolați 26 doctoranzi şi 14 postdoctoranzi din IOSUD UMF Iași. Proiectul a avut ca obiectiv general susținerea formării unor tineri doctoranzi și cercetători postdoctorali, prin creșterea atractivității și motivației pentru cariera în cercetare prin sprijinirea financiară a cercetătorilor pentru creșterea implicării în activitatea de cercetare, precum și prin sprijinirea colaborării dintre universitățile partenere și interacțiunile cu mediul de afaceri și institutele de cercetare.

 

Obiective:

  • Atingerea dezideratului de excelență pentru nivelul de Doctorat prin eficientizarea pregătirii în domeniul metodologiei cercetării biomedicale;
  • Crearea unor rețele de cercetare doctorală și postdoctorală;
  • Favorizarea mobilităților prin accesarea burselor doctorale și postdoctorale;
  • Creșterea numărului de granturi de cercetare pentru susținerea proiectelor de cercetare doctorală;
  • Creșterea vizibilității tinerilor cercetători prin numărul articolelor publicate sau a prezentării rezultatelor în cadrul unor reuniuni profesionale recunoscute;
  • Creșterea calității și a originalității cercetărilor doctorale;
  • Crearea unor nuclee de cercetare care să fie incluse în rețelele de cercetare naționale sau internaționale, permițând astfel finanțarea lor corespunzătoare;
  • Promovarea cadrului pentru acțiuni de leadership regional, național sau internațional;
  • Facilitarea schimburilor de know-how și experiență cu conducători de doctorat din alte structuri academice de profil sau complementare și conexe.

Școala Doctorală – Decembrie 2023

  An universitar
2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024
Nr. conducători doctorat 105 116 130 139
Nr. abilitări susținute 18 24 9 8
Număr doctoranzi 443 512 544 588
Nr. teze susținute 46 56 58 12
Nr. doctoranzi admiși la 1 octombrie (bursă/buget/taxă) 91
(30/30/31)
132
(40/47/45)
105
(46/44/15)
123
(47/48/28)
UMF coordonator – cotutele internaționale 2 3 4 5
UMF coordonator – cotutele naționale 6 4 4 4
UMF partener la cotutele 5 7 7 7
Nr. lucrări publicate cu finanțare – susținere doctoranzi 17 35 44 6
Nr. cercetători postdoctoranzi înscriși în proiect Net4SCIENCE     14  

Nr. doctoranzi înscriși în proiect

Net4SCIENCE

    26