EXCELENŢĂ prin PROSPERITATE

vsScrisoare deschisă adresată comunității academice a Universitatății de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

„Excelenţă prin Prosperitate” – aceasta este propunerea cu care vin în faţa dumneavoastră, dragi colegi şi distinşi membri ai comunităţii academice, în aceste zile când cu toţii cumpănim asupra celor mai potriviţi dintre noi să conducă destinele Universităţii pentru următorii patru ani.

Obiectivul fundamental pe care vi-l propun este ca, împreună, să continuăm efortul direcţionării activităţii Universităţii către EXCELENŢĂ – un demers strategic axat pe promovarea unui management academic modern, într-un climat stimulativ intelectual, atât pentru studenţi, cât şi pentru corpul profesoral.

Un management academic modern este în primul rând deschis libertăţilor de gândire şi exprimare, pe un fond de responsabilitate profesională, morală şi socială generator de creativitate.

Sunt chirurg, este ceea ce mă defineşte nu doar ca profesie, dar şi ca om. Chirurgia este o profesie care te schimbă fundamental, care îşi pune amprenta esențial pe fiinţa şi conştiinţa ta. Un chirurg nu începe o intervenţie fără cel puţin două elemente clar definite: un plan şi o echipă.

Materialul pe care îl aveţi în faţă nu îşi propune să devoaleze nici planul intervenţiei şi nici echipa operatorie. Rolul planului managerial este de a descrie liniile directoare pe care le voi urma în mandatul meu de viitor rector ales al Universităţii, dacă acestea vor fi voinţa şi decizia dumneavoastră; este prefaţa care vorbeşte despre carte fără a-i descrie firul epic sau personajele.

Nu intenţionez, ca Rector ales, să fac o revoluţie în Universitate. Din simplul motiv că nu o consider necesară, ba dimpotrivă – potenţial dăunătoare. Ultimii 10 ani au reprezentat o perioadă în care Universitatea şi-a atins maturitatea instituţională şi, totodată, o perioadă în care, împreună, am deschis direcţii bune şi am edificat fundamente solide de dezvoltare. Avem clasificarea maximă din  partea unor structuri de autoritate şi de prestigiu cum sunt EUA (European University Association) CIDMEF (Conference Internationale des Doyens et des Facultes de Medecine d’Expression Francaise) şi ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior), avem un plan de dezvoltare pe termen mediu, UMF2020, cu proiecte vitale pentru Universitate şi surse de finanţare clar identificate – sunt pomi roditori care trebuie menţinuţi şi sprijiniţi să se dezvolte, nicidecum tăiaţi sau abandonaţi. Şi, cel mai important, avem coagulată o echipă de dascăli remarcabilă, iar inima unei universităţi este comunitatea ei academică.

Nu vreau aşadar o revoluţie în Universitatea noastră, dar îmi doresc sa consolidez temelia si să schimb profund modul în care noi ne privim pe noi, membrii corpului academic, în raport cu societatea în care trăim. Îmi doresc şi vă propun să înţelegem împreună aportul nostru real la dezvoltarea şi bunăstarea societăţii, prin munca noastră de dascăli de şcoală medicală, medici şi cercetători.

În civilizaţiile europene Occidentale spre care aspirăm, medicul, cercetătorul şi cadrul didactic universitar sunt repere în ierarhia socială. E un statut firesc spre care trebuie să tindem şi noi, însă nu ne putem aşteptă să fim astfel priviţi de societatea românească înainte ca noi înşine să ne vedem ca repere sociale.

Voi acorda, de asemenea, o atenţie specială imaginii Universităţii – este un bun extrem de important, care se câştigă însă greu şi se pierde foarte uşor.

„Excelenţă prin Prosperitate” nu e un slogan, ci esenţa unui plan. Prosperitatea e o premisă naturală a excelenţei şi vorbim în egală măsura de prosperitatea instituţiei şi de prosperitatea membrilor corpului academic.

Pentru Universitate, Excelenţa prin Prosperitate se traduce în finanţarea proiectelor de dezvoltare instituţională, de cercetare şi infrastructură. Cu cât o universitate este mai prosperă, cu atât orizontul de timp în care îşi poate proiecta planul investiţiilor e mai mare, iar investiţiile în sine pot şi trebuie să fie mai vaste, mai importante, mai capabile să producă plus valoare.

Pentru corpul academic, Excelenţa prin Prosperitate se traduce prin crearea premiselor unui act educaţional de cea mai înaltă calitate. Venituri mai mari şi resurse mai vaste pentru corpul didactic înseamnă mai mult timp pentru a ne perfecţiona, prioritizarea calităţii şi nu a cantităţii în actul educaţional – într-un cuvânt, performanţă.

Nu în ultimul rând, îmi propun să acord atenţie, efort şi resurse celor două elemente din perspectiva cărora Universitatea noastră a suferit în ultimii ani: imagine şi comunicare. Imaginea Universităţii este un bun palpabil, extrem de important şi totodată foarte volatil într-o lume în care informaţia circulă global şi instantaneu. Nu-i putem da un număr de inventar, deşi ar fi unul dintre bunurile capitale ale şcolii. Comunicarea în interiorul instituţiei este importantă pentru că facem cu toţii parte dintr-un organism comun, viu şi dinamic, numit corpul academic şi comunitatea universitară. Universitate este şi va fi permanent deschisă către societate.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi are în acest moment resursele necesare pentru a transpune în faptă principiile şi direcţiile de acţiune pe care le descriu în acest material. Misiunea cea mai importantă a mandatului meu va fi să consolidez şi să cresc aceste resurse, să identific şi să valorific cele mai potrivite mijloace prin care prosperitatea să genereze performanţă, excelenţă, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel individual, pentru fiecare dintre noi.

Susţin respectarea strictă a legalităţii, deciziile democratice, transparenţa decizională desăvârşită şi valorificarea atributelor autonomiei universitare prevăzute în Carta Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi. Iar evoluţia Universităţii noastre obligă la o revizuire dinamică a Cartei, astfel încât ea să corespundă cerinţelor actuale moderne ale comunităţii universitare, pentru o cât mai bună funcţionare a acesteia. În egală măsură voi prioritiza asigurarea unui climat de colaborare eficient şi transparent între Rector şi Senatul Universităţii, alături de reprezentantul său, Preşedintele Senatului.

Am reunit în această scrisoare-prefaţă principii în care cred şi de care consider că avem nevoie, ca instituţie, corp academic şi comunitate universitară. Acesta este stindardul sub care vă invit să ne unim forţele, împreună, în următorii patru ani. Doar aşa vom fi mai buni, mai puternici, mai prosperi şi mai angajaţi în efortul comun întru excelenţă.

Prof. univ. dr. Viorel SCRIPCARIU

ianuarie 2016